random_image1.jpg

Bistriţa-Năsăud
Glasul Pământului. Glasul Iubirii.

Transilvania

O provincie românească ce emană un spirit romantic inconfundabil. Pornind  de la provenienţa numeluii acestei regiuni, “ţara de dincolo de păduri”, ne putem contura în minte imagini ale piscurilor munţilor înălţându-se la cer deasupra văilor împădurite şi a pârâurilor cristaline, imagini ale bisericuţelor din lemn cu acoperişuri înalte, imagini ale castelelor legendare şi amintiri dintr-o istorie zbuciumată. Imagini de poveste, ce par pentru mulţi greu de imaginat, stăruie în centrul României, în provincia numită Transilvania.

Pasul Tihuta Bistrita-NasaudAceastă regiune pare a fi creată special pentru ca fiecare persoană să se bucure de existenţa sa, diversitatea de staţiuni pentru sporturi de iarnă şi de tratament, cărările pentru excursii în munţi, parcurile naţionale, oraşele medievale fascinante, muzeele de artă aşteaptă să fie mângâiate de privirile şi admiraţiile oricărui turist.

În interiorul Transilvaniei se remarcă un judeţ cu un spirit ardelenesc de neegalat. Având o populaţie de aproximativ 325.000 locuitori şi o suprafaţă de 5355 km2, judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în inima Transilvaniei, în partea central-nordică a României, învecinându-se cu judeţele Maramureş la nord, Suceava la est, Mureş la sud şi Cluj la vest.

Sub aspectul elementelor de cultură materială şi spirituală, judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o serie de obiective, care prin conţinutul lor artistic şi istoric sporesc valoarea turisitcă a acestui teritoriu, permiţând o diversificare a paletei turistice.

Judeţul are porţile deschise pentru orice călător care doreşte să descifreze tainele frumuseţii bistriţene. Astfel accesul în judeţ se poate face fie prin aeroporturile Cluj-Napoca sau Târgu Mureş, aflate la distanţe de 120 km respectiv 90 km de Bistriţa, fie prin drumurile naţionale DN 17, adică Cluj-Napoca-Dej-Beclean-Bistriţa-Vatra-Dornei-Suceava (Bucovina), o adevărată axă Vest-Est, DN 15A Bistriţa-Sărăţel-Teaca-Reghin-Târgu Mureş-Bucureşti şi DN 17C Bistriţa-Năsăud-Salva-Dealul Ştefăniţei-Valea Izei (Maramureş), oferind legătura cea mai scurtă a nordului cu sudul ţării.

Natura în splendoarea ei

Frumuseţea acestei regiuni este dată în primul rând de relieful său diversificat, predominant deluros şi muntos. Acesta este un dar primit de la natură, un dar de care ne bucurăm cu toţii. Pe întinderea acestui teritoriu putem vedea convieţuind într-o armonie perfectă câmpurile cultivate cu cereale, culturile de legume, florile rare de pe crestele munţilor, narcisele şi crinii de pădure sau orhideea papucul doamnei - o floră care se arată în toată frumuseţea ei în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Munţii adăpostesc o faună bogată, iar pasionaţii de animale au şansa să remarce elemente de faună deosebite precum ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, cocoşul de munte, barza albă şi barza neagră, vulturul negru, râsul, jderul, mistreţul. De asemenea, relieful judeţului adăposteşte şi numeroase bogăţii ale subsolului; metale neferoase (cupru, plumb, zinc, aur, argint), minereuri nemetalice şi roci utilitare (andesit, tuf vulcanic), depozite de lut, sare şi gaze naturale.

Potenţialul turistic extraordinar al judeţului Bistriţa-Năsăud se datorează evantaiului de comori peisagistice existente în perimetrul său. Toţi cei interesaţi pot să parcurgă trasee montane de o frumuseţe inedită sau să se bucure de priveliştea lacurilor. Zona montană este intens vizitată de cei ce iubesc drumeţiile, odihna şi sporturile. Natura şi-a lăsat amprenta şi asupra lacurilor glaciare Lala Mare şi Lala Mică, unele din cele mai frumoase lacuri alpine din România.

BIstrita-NasaudZona carstică a Munţilor Rodnei  include câteva peşteri de o mare valoare speologică, a căror frumuseţe este greu de explicat: Peştera Zânelor, Peştera Izvorul Tăuşoarelor (cea mai adâncă peşteră din România), Peştera Jgheabul lui Zalion.

Staţiunea Sângeorz-Băi cu ape minerale medicinale şi de masă este căutată de persoanele cu diverse afecţiuni, care pot dispune în această zonă de cure cu ape minerale, ce au veritabile calităţi terapeutice. Chiar şi localităţile Rodna, Romuli, Parva, Maieru, Anieş, Valea Vinului sau Şanţ sunt binecuvântate cu izvoare minerale, ce au efecte curative miraculoase.

Judeţul Bistriţa-Năsăud are alte câteva embleme turistice cum ar fi zona Piatra  Fântânele, cunoscută la nivel internaţional prin complexul "Castel Dracula" ce reprezintă o ilustrare a mitului Contelui Dracula, aşa cum apare în romanul scriitorului irlandez Bram Stoker, zona Colibiţa, cu lacul artificial - staţiune de interes naţional, care se bucură de un mare succes în rândul turiştilor, Valea Vinului sau Parcul Dendrologic Arcalia, ce  adăposteşte un castel de patrimoniu şi un parc cu plante autohtone şi exotice. Parcul Naţional Munţii Rodnei este o rezervaţie a biosferei, ce se află în nord-estul judeţului Bistriţa-Năsăud, în zona înaltă a Munţilor Rodnei şi reprezintă o parte din natură aflată la doi paşi sub rai.

Diversitatea florei, faunei şi reliefului oferă turiştilor informaţii inedite despre ceea ce înseamnă frumos, totul părând a fi clădit anume spre a cuceri ochiul.


Sportul la orice pas

În concordanţă perfectă cu relieful, apar şi multiple posibilităţi de practicare a sportului.  De la simple drumeţii montane şi până la alpinism, de la sporturi de iarnă şi până la cele desfăşurate pe apă, toate pot fi încercate în judeţul nostru, în diversele momente ale anului.

Cei pasionaţi de sporturile de iarnă pot vizita zonele Tihuţa, Valea Blaznei, Poiana Zânelor, care oferă condiţii optime de desfăşurare pentru ski şi snowboarding. Diversele trasee montane din judeţ permit practicarea unor sporturi precum alpinismul, mountain biking-ul sau pentru cei mai experimentaţi mountain hiking-ul.

Chiar şi sărituri cu parapanta se pot realiza în locaţii precum Vârful Pietrosul sau Vârful Cormaia. Sporturile acvatice sunt considerate extrem de interesante, astfel că pe râurile Rebra, Cormaia sau Anieşul Mic se pot practica windsurfing, kayaking sau rafting.

Herghelia de la Beclean este punctul central al turismului ecvestru din această regiune, turiştii având ocazia de a desfăşura drumeţii călare pentru a admira frumuseţea Poienii Narciselor, Vârfurile Ineu, Ineuţ şi Roşu. Puţine sunt zonele care oferă o paletă atât de largă de activităţi, astfel că Bistriţa-Năsăud dispune de toate elementele pentru garantarea unei vacanţe de neuitat şi a unor experienţe unice.  

Arta la mare rang

Pe toată întinderea judeţului, arhitectura veche se îmbină perfect cu cea nouă,  monumentele istorice stau la loc de cinste, iar muzeele ne împărtăşesc o parte din secretul timpului. Valoroase situri arheologice pot fi vizitate la Ardan, Bistriţa, Coldău, Dumitriţa, Sărăţel, iar în localităţi precum Ciceu şi Rodna pot fi văzute ruine ale cetăţilor fortificate de-a lungul istoriei. Un număr de 530 de monumente de patrimoniu cultural sunt răspândite în întreg  judeţul, dintre acestea  atrăgând atenţia bisericile de lemn de o deosebită bogăţie ornamentală de la Sărata, Silivaşu de Câmpie, Spermezeu, Sălcuţa, Ţigău, Zagra, bisericile evanghelice de la Herina, Dipşa, Teaca şi nu numai.

Muzeele sunt o formă de respect şi de apreciere pentru ceea ce a aparţinut judeţului de-a lungul timpului, acordându-ne posibilitatea de a vedea frânturi din mândriile autohtone. Muzeul de Artă Comparată de la Sângeorz-Băi se remarcă prin colecţiile de etnografie şi lucrări de artă plastică aparţinând artiştilor locali. Muzeele memoriale George Coşbuc şi Liviu Rebreanu sunt un omagiu adus acestor doi mari artişti ai literaturii române, care s-au născut în localităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud. În aceste muzee cu profil memorial şi de istorie a literaturii, sunt expuse obiecte aparţinând poetului George Coşbuc sau romancierului Liviu Rebreanu, mobiliere din casele părinteşti, cărţi, ediţii ale operelor sale. Satul Feldru deţine o colecţie muzeală impresionantă, în cadrul căreia sunt expuse obiecte etnografice din zonă, costume populare, ce reprezintă valoroase obiecte de artă populară. Complexitatea artei bistritene se remarcă prin expoziţiile desfăşurate în cadrul Muzeului Judeţean, şi prin obiectele inedite ale culturii săseşti expuse la muzeul “Casa Săsească” de la Livezile.

Bistriţa, oraş întemeiat de saşi în urmă cu 800 de ani, unul dintre cele mai importante oraşe medievale din Transilvania, deţine şi astăzi un patrimoniu cultural de valoare excepţională. Biserica evanghelică - simbolul oraşului, Şirul Sugălete, Casa Ion Zidarul, Casa Argintarului, Turnul Dogarilor, Biserica fostei mănăstiri franciscane, ansamblul urban fortificat, toate sunt  revelatoare în acest sens.

Spiritul artistic bistriţean a adus în prim planul literaturii române personalităţi de marcă cum ar fi Andrei Mureşanu, revoluţionar paşoptist şi autor al imnului naţional al României, Liviu Rebreanu, autorul romanelor sociale "Ion" şi "Pădurea spânzuraţilor", născut în 1885 în satul Târlişua şi "poetul  ţărănimii", George Coşbuc, născut în 1886 în Hordou, comună care astăzi poartă numele poetului. Totodată oraşul Năsăud a dat lumii ştiinţifice româneşti 19 academicieni, fiind considerat astfel "oraşul academicienilor”. Numeroase obiective culturale poartă pecetea spiritului creator al oamenilor acestor locuri, din cele mai vechi timpuri.

De-a lungul istoriei judeţul Bistriţa-Năsăud s-a bucurat de prezenţa a diverse culturi, astfel că farmecul acestei zone este dat de amprenta culturală a fiecărei naţii ce a popsit pe aceste meleaguri, de la unguri, saşi, secui, până la armeni sau evrei. Aceasta este şi explicaţia pentru care arhitectura din judeţ este un mozaic de stiluri, reprezentate astăzi de edificii civile, religioase şi militare care îmbină caracteristicile diferitelor culturi şi civilizaţii, formând un amestec romanesc, gotic şi neo-gotic, renascentist, baroc şi cu elemente neo-bizantine. În acest context, aşezămintele săseşti, ţăranii şi neguţătorii care au locuit în Transilvania între sec. XII-XX, au lăsat în urmă semne inconfundabile, care aşteaptă să fie descoperite.

Tradiţia la loc de cinste

Bistrita-NasaudElementele etnografice, manifestările folclorice locale, foarte răspândite, completează valoarea turistică a zonei, acestea putând fi valorificate cu succes prin promovarea lor. Spaţiul rural din judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de un potenţial turistic deosebit. Parfumul vechilor tradiţii din satele de munte transilvănene conferă întregii zone un aer şi o poezie aparte. În zone folclorice unice în ţară precum Valea Bârgaielor, Valea Someşului, Valea Şieului, locuitorii păstrează şi în zilele noastre tradiţiile şi obiceiurile străvechi, ce constituie atracţii unice. Bistriţa-Bârgăului, Ilva Mare, Leşu sau Livezile sunt adevărate centre de ţesături şi cusături populare.

Comuna Salva reprezintă un simbol aparte al portului popular, reuşind să păstreze intactă frumuseţea folclorului, de la arhitectura populară, prelucrarea artistică a lemnului, până la obiceiurile populare tradiţionale. Comuna Şanţ este un alt loc în care timpul parcă stă în loc, şi tradiţia este pusă la loc de cinste. Pot fi văzute şi astăzi casele cu tindă, încăperile cu interioare tradiţionale, ştergarele cu alesături ţesute, căpătâiele de pernă înflorate. Păstoritul este una din ocupaţiile străvechi româneşti care se practică şi astăzi în judeţ, şi conferă peisajului un specific aparte.

Sărbătorile şi datinile specifice acestei zone nu pot fi descrise în cuvinte, ci doar trăite, astfel că în preajma Crăciunului sau a Paştelui toate satele îşi pun hainele de sărbătoare respectând cu stricteţe datinile din timpuri străvechi.

O armonie perfectă între natură şi om, frumuseţea trecutului adusă în prezent, respectul pentru artă, acestea sunt câteva dintre sintagmele care pot defini judeţul Bistriţa-Năsăud. Frumuseţea naturală a zonei are un efect extraordinar, oferind omului posibilitatea de regăsire a simţurilor umane. Aici farmecul specific zonei şi ospitalitatea gazdelor încântă întotdeauna sufletul călătorului de pretutindeni.

Judetul Bistrita-Nasaud

Bistrița-Năsăud a fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (din raioanele Bistrița și Năsăud). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Năsăud (interbelic), respectiv din Comitatul Bistrița-Năsăud (antebelic). Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Bistrița. Județul este împărțit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu, 4 orașe și 58 de comune cu 235 de sate.

Contact

CJ Bistrita-Nasaud
Piata Petru Rares nr.1
Romania

Telefon

+40 (263) 213-657
+40 (263) 215-503

105189
Astazi
Ieri
Saptamina aceasta
Saptamana trecuta
Luna aceasta
Toate zilele
30
182
1663
102067
3258
105189

Your IP: 52.91.245.237
2018-12-15 04:47