random_image3.jpg


Dacă sunteţi un spirit aventurier, puteţi alege să vizitaţi şi să realizaţi drumeţii şi trasee turistice către Vulcanii noroioşi de la Monor, Piatra Corbului de la Budacu de Sus, Râpa Mare de la Budacul de Sus, Râpa cu păpuşi de la Domneşti, Rezervaţia naturală Zăvoaiele Borcuţului, Rezervaţia naturală Valea Repedea, Rezervaţia naturală Stâncile Tătarului sau Parcul dendrologic Arcalia.
Dacă preferaţi plimbările uşoare, puteţi alege să realizaţi un tur cultural al municipiului Bistriţa (Biserica Evanghelică, Biserica Ortodoxă, Turnul Dogarilor, Ansamblul Sugălete, Casa Argintarului, Muzeul Judeţean etc.) sau o plimbare cu trăsura în zona Hergheliei Beclean.

Pe teritoriul Munţilor Rodnei se distinge un peisaj glaciar deosebit, remarcându-se lacurile de tip glaciar: Iezer, Buhăescu, Ştiol, Lala Mare şi Lala Mic.
Reprezentative, în ceea ce priveşte fauna şi flora din această regiune, sunt floarea de colţ, cocoşul de mesteacăn, capra neagră, marmota etc.
Principalele puncte de atracţie, din punct de vedere turistic, sunt: Vf. Pietrosu Mare, Vf. Ineu, Valea Anieşului sau Zăvoaiele Borcuţului. Pe lângă numeroasele trasee turistice pe care le puteţi urma în zonă, există şi numeroase posibilităţi de cazare unde să vă puteţi bucura de frumuseţile locului.

Situat în judeţul Bistriţa-Năsăud şi având o lungime de 43 km, de la izvorul aflat la 1830 m altitudine, Râul Rebra reprezintă cel mai lung râu din cadrul Munţilor Rodnei.
De la izvoare şi până la confluenţa cu Valea Obârşia Rebrii, adică pe cursul superior, râul poartă denumirea de Guşeţ, iar în continuare până la vărsare este cunoscut sub numele de Rebra.
Valea Rebrei este împrejmuită de culmile înalte ale Nedeii, Ţapului, Bârlei şi Craiului, formându-se astfel două minicanioane, şi anume Canionul Guşeţului, între Lucaceasa şi Obârşia Rebrii, şi Canionul Negru între Izvorul Negru şi Izvorul Pescarului. Pe lângă acestea, pe râul Rebra se regăsesc numeroase cascade, coturi şi repezişuri.

Situat în partea de sud-vest a municipiului Bistriţa, în localitatea componentă Sărata, de unde a preluat şi numele, Lacul de agrement „Sărata” este destinat activităţilor de recreere, precum plimbările cu barca sau cu hidrobicicleta. În trecut, denumirea localităţii a fost Şomfalău sau Şumfalău, dar datorită subsolului bogat în sare gemă miocenă, denumirea acesteia a devenit Sărata.
În prezent, se are în vedere o ecologizare a lacului pentru a fi transformat cât mai curand într-unul dintre principalele zone de agrement ale Bistriţei.

Situat la 7 km de Bistriţa Bârgăului, Lacul de acumulare Colibiţa se găseşte în satul cu acelaşi nume şi este unul dintre obiectivele ce nu pot fi ratate într-o vizită a judeţului Bistriţa-Năsăud.Deşi drumul până la acest obiectiv poate părea pe alocuri anevoios, peisajul şi cadrul natural vor acoperi această senzaţie prin frumuseţile pe care le afişează. În traseele turistice către lac se pot admira peisajele superbe ale zonei şi se poate vizita şi izvorul de apă minerală de la Borcuţ.

Situată la 1600 m altitudine şi având o suprafaţă de 5 ha, Poiana cu Narcise este o rezervaţie botanică de interes naţional. Parte a Parcului Naţional Munţii Rodnei, rezervaţia este situată pe versantul estic al Muntelui Saca, cel mai înalt vârf din masivul cristalin al Munţilor Rodnei şi aparţine administratic de comuna Rodna, satul Valea Vinului.
Odată ajunşi în Valea Vinului mai aveţi de parcurs aproximativ trei ore pentru a ajunge pe Muntele Saca şi la Poiana cu Narcise. Acest drum se parcurge pe jos şi poate fi realizat urmând două trasee marcate: primul dintre acestea urcă către vest, în Dealul Popii, în timp ce al doilea urmăreşte Valea Secii şi apoi urcă pe versantul sudic al Dealului Popii. A doua rută se află la o altitudine de 1230 m şi de-a lungul ei se găsesc şapte cavităţi cu caracter descendent: Peştera Baia lui Schneider, Peştera Speranţei, Peştera lui Mihai, Peştera Rece, Peştera Strâmtă, Peştera cu Puţ şi Grota Baia lui Schneider.
Pe lângă superba poiană cu narcise (Narcissus angustifolius f.stellaris) aflată la cea mai mare altitudine din ţară, în rezervaţie se găsesc şi alte specii rare, cum ar fi: opaiţa multicoloră (Lychnis nivalis), crucea pământului (Heracleum Carpaticum) şi multe altele. Pe lângă toate aceste elemente floristice, se pot adăuga şi elemente de faună specifice zonei, din care se remarcă: ursul, cerbul carpatin, căpriorul, acvila de munte şi corbul.

Cunoscut în termeni geografici ca Pasul Bârgău, Pasul Tihuţa este localizat în partea de sud-est a Munţilor Bârgău la o altitudine de 1227 m. Acesta este străbătut de către două drumuri europene, E58 şi E676 şi reprezintă principala cale de acces dintre Moldova şi Transilvania, fiind de asemenea, şi punctul de întâlnire al acestor două regiuni. Munţii Rodnei, Munţii Călimani şi Munţii Suhard pot fi admiraţi din zona Pasului Tihuţa, oferind peisaje superbe, unice.

Pasul Tihuţa este recunoscut şi datorită gradului de dificultate ridicat în traversarea acestuia, fiind considerată una dintre cele mai dificile trecători rutiere în munţi din toată Europa.
În zona Pasului Tihuţa se găseşte şi Staţiunea Piatra Fântânele, mult mai puţin cunoscută decât staţiunile prahovene, dar care oferă numeroase opţiuni în ceea ce priveşte activităţile de agrement, mai ales în timpul sezonului rece.
Turiştii au multe alternative de petrecere a timpului, de la realizarea traseelor turistice şi drumeţii, până la scurte plimbări pentru a admira peisajul sau vizite ale unor obiective turistice, precum Mănăstirea Piatra Fântânele sau Crucea de 30 m aflată în curtea acesteia.

Ce spun cei care ne-au vizitat


Strict Standards: Only variables should be assigned by reference in /home/visit/public_html/modules/mod_hot_swipe_carousel/tmpl/default.php on line 13

Judetul Bistrita-Nasaud

Bistrița-Năsăud a fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (din raioanele Bistrița și Năsăud). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Năsăud (interbelic), respectiv din Comitatul Bistrița-Năsăud (antebelic). Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Bistrița. Județul este împărțit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu, 3 orașe și 58 de comune cu 235 de sate.

Contact

CJ Bistrita-Nasaud
Piata Petru Rares nr.1
Romania

Telefon

+40 (263) 213-657
+40 (263) 215-503

010758
Astazi
Ieri
Saptamina aceasta
Saptamana trecuta
Luna aceasta
Toate zilele
15
151
657
9089
2692
10758

Your IP: 54.225.59.242
2017-09-23 01:50