random_image3.jpg

 

Obiceiurile populare, moşteniri din adâncul veacurilor, precursoare ale sărbătorilor creştine sau paleocreştine, ori pur şi simplu relaţionând cu ocupaţia agrară  şi cu viaţa pastorală, asigură o imagine spirituală asupra unor evenimente din viaţa comunităţii. Şi evenimentele din viaţa individuală au asociate ritualuri ce le dau semnificaţie şi amploare: botezul, nunta şi moartea sunt împletite cu datini şi obiceiuri paleocrestine.
Obiceiurile s-au păstrat în structura tradiţională doar în unele zone mai izolate din munţi sau din câmpie. În celelalte zone, cele ale aculturaţiei rural-urban şi ale dezvoltării şi modernizării mai pronunţate a satelor, s-a păstrat doar structura obiceiurilor şi un repertoriu minimal al acestora, lăsând loc minimalismului contemporan.
Iată câteva din cele mai reprezentative obiceiuri populare din judeţul Bistriţa-Năsăud:
OBICEIURI DE BOBOTEAZĂ
Obiceiurile legate de Sărbătoarea Bobotezei sunt păstrate cu sfinţenie în satele de munte din judeţul Bistriţa-Năsăud. Printre obiceiurile păstrate de-a lungul anilor se numără colindatul celor care poartă numele de Ion, în costume de personaje malefice, crezându-se că numai astfel sătenii vor fi feriţi de rele.
De asemenea, în ajunul Bobotezei, fetele de pe meleagurile bistriţene îşi fac o turtă din făină, apă şi sare, pe care o coc pe plita sobei, iar pe înserate mănâncă acea turtă, însă fără să bea apă. Înainte de a se culca, fetele pun un pahar plin cu apă la capul patului. Se spune că băiatul care îi va oferi în vis paharul de apă, va fi ursitul fetei.
Picurarea apei sfinţite de Bobotează în apa de băut a animalelor reprezintă o tradiţie care se păstrează în special în mediul rural. Această tradiţie înseamnă purificare şi o preţuire a oamenilor faţă de animalele care l-au primit pe Iisus în momentul naşterii sale, în peştera din Bethleem.
CRAII DE LA MOCOD
„Craii de la Mocod” reprezintă un obicei inclus în ritualurile de primăvară, fiind înrudit cu „Plugarul”, „Tânjaua” şi „Ieşitul întâi la arat”, obiceiuri agrare practicate în zona Maramureşului. George Coşbuc aprecia că este un vechi obicei războinic, amintind de felul cum se alegeau căpeteniile străbunilor, la echinocţiul de primăvară.
În ţinutul Năsăudului, obiceiul „Crailor” este prezent numai la Mocod şi se desfăşoară în cele trei zile de sărbători ale Paştelui.
HÂZII
Hâzii” constituie un obicei tradiţional de iarnă, păstrat în localitatea Chintelnic din Şieu Mocănime şi se desfăşoară în Ajunul Bobotezei. Conform tradiţiei, pe uliţele satului îşi fac apariţia în acea seară „hâzii” sau „mascaţii”, sosirea lor pe la casele gospodarilor fiind mai ales un prilej de bucurie şi amuzament general. Cel mai adesea, băieţii se deghizează în fete, tinerii travestiţi formează un alai de nuntă, iar bătrânii spun că umblă cu „moartea” prin sat. Costumele „hâzilor” sunt fie straie populare, fie sunt alcătuite din haine vechi, în funcţie de personajele interpretate: moşi, babe, doctori, ofiţeri, miri etc.
Există obiceiuri legate de ciclurile vieţii omului, care sunt amplificate de către comunitate în serbări sau festivaluri. Cel mai cunoscut dintre acestea este legat de obiceiul nunţii: Festivalul Judeţean de Folclor „Alaiul Nunţilor de pe Valea Bârgăului”. În cadrul acestui festival sunt prezentate diferite secvenţe din ceremonialul de nuntă în forma specifică Văii Bârgăului: peţitul miresei, „tocmala”, strigături la mire şi la mireasă, „jocul miresei în bani”, „strigătura la găină”, „datul colacului la soacră”, „datul cămăşii la mire”.
ÎNSTRUŢATUL BOULUI
Înstruţatul boului este un obicei agro-pastoral şi aparţine riturilor de fertilitate din preajma solstiţiului de vară. Această datină are în centrul său animalul sacru, puternic, dătător de viaţă şi roade. Se sărbătoreşte în ziua de Rusalii, în câteva sate: Tăure, Figa, Şieu-Cristur, Căianu Mare şi Căianu Mic. Structura acestui obicei agrar cuprinde următoarele etape: împletirea cununii de flori, împănatul boului, purtatul spre casa gospodarului, sosirea alaiului festiv la gazdă, ospăţul şi jocul.
CUNUNA GRÂULUI
Cununa grâului este sărbătoarea recoltei de la sfârşitul secerişului. Obiceiul cununii secerişului cuprinde în structura sa următoarele etape: împletirea obiectului ritual, purtatul cununii la casa gazdei, masa comună, jocul cununii. Zona Năsăudului constituie un nucleu centralizator al obiceiului. Aici cununa este mai bogată prin dimensiunea mare a împletiturii de spice şi prin frumuseţea cântecelor de cunună ce acompaniază aducerea obiectului ritual. Această datină s-a păstrat într-un cadru amplu ce implică întreaga comunitate sătească.
ŞEZĂTOAREA
Şezătorile reprezintă o activitate obişnuită în puţinele sate care mai păstrează tradiţia.
După terminarea muncilor agricole, când lumea satelor intră într-o perioadă de repaus relativ, dar mai ales după Lăsatul Secului de Crăciun (15 noiembrie), începea sezonul şezătorilor. Şezătorile erau întâlniri comunitare cu caracter lucrativ dar şi distractiv, lumea satelor îmbinând în mod plăcut lucrul cu distracţia. Erau locul în care se învăţau deprinderi practice dar se derulau şi numeroase obiceiuri. În Postul Crăciunului, una din principalele preocupări casnice era de torsul cânepii, inului şi a lânii, care se făcea cu mai multă plăcere, cu mai mult spor şi în condiţii mult mai bune în cadrul unor întâlniri comunitare.
Şezătorile puteau fi organizate ad-hoc, în zilele lucrătoare, la una sau mai multe case, şi erau de mai multe feluri. Ele puteau să aibă un caracter de întrajutorare atunci când mai multe femei sau tinere participau la torsul cânepii sau a lânii unei gospodine, operaţia repetându-se, apoi, la casa fiecărei participante. Puteau să fie, însă, şi întâlniri în cadrul cărora fiecare participantă torcea materialul adus cu sine.

surse:
www.ies.org.ro/.../reinvierea-unei-tradiţii
Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud

Ce spun cei care ne-au vizitat


Strict Standards: Only variables should be assigned by reference in /home/visit/public_html/modules/mod_hot_swipe_carousel/tmpl/default.php on line 13

Judetul Bistrita-Nasaud

Bistrița-Năsăud a fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (din raioanele Bistrița și Năsăud). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Năsăud (interbelic), respectiv din Comitatul Bistrița-Năsăud (antebelic). Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Bistrița. Județul este împărțit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu, 3 orașe și 58 de comune cu 235 de sate.

Contact

CJ Bistrita-Nasaud
Piata Petru Rares nr.1
Romania

Telefon

+40 (263) 213-657
+40 (263) 215-503

017909
Astazi
Ieri
Saptamina aceasta
Saptamana trecuta
Luna aceasta
Toate zilele
62
136
698
16229
2234
17909

Your IP: 54.162.166.214
2017-11-18 13:50