random_image3.jpg

Biserici din lemn

Biserica „Sf. Arh. Mihail ȘI Gavril”, Dumbrava, nr. 20. A fost adusă în anul 1909 din localitatea Susenii Bârgăului. Are pronaos poligonal și absida altarului decroșată, cu cinci laturi. Intrarea se face pe latura de vest unde s-a  adăugat un mic pridvor. Este tencuită la interior și exterior, însă păstrează câteva icoane și elemente de iconostas.Biserica de lemn din Dumbrava, comuna Livezile, judetul Bistrita-Nasaud dateaza din secolul XVIII, fiind declarata monument istoric.
Ea are hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”.Biserica de lemn din Dumbrava, comuna Livezile este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transilvania, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Biserica de lemn din Albeștii Bistriței este un lăcaș de cult ortodox construit în secolul al XIX-lea în satulAlbeștii Bistriței din comuna Galații Bistriței (județul Bistrița-Năsăud). Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și nu figurează pe noua listă a monumentelor istorice.În prezent, această biserică nu mai este folosită pentru oficierea de slujbe religioase. Slujbele religioase ortodoxe se celebrează în Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, fosta biserică luterană, construită în stil gotic în secolul al XV-lea, renovată în secolul al XIX-lea
Biserica de lemn din Apatiu, comuna Chiochiș, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul XVIII[1]. Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice
Biserica de lemn din Arcalia • Biserica a fost adusă în Arcalia în anul 1806 din localitatea Mureșenii Bârgăului. A fost renovată în anul 1933. Are hramul „Sf.Dimitrie”. Biserica nu mai este folosită pentru cult, în prezent pentru credincioșii ortodocși se slujește în fosta biserică evanghelică. Biserica este încă în bună stare, chiar dacă a suferit transformări (tencuită în exterior, acoperită cu tablă). Nu are pictură și păstrează încă clopotele originale.
Biserica de lemn Borleasa
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Borleasa avea hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"[1]. Fiind înlocuită începând din anul 1938[2] de o nouă biserică de zid, vechea biserică de lemn a fost abandonată și, în final demolată. Cu toate acestea, informații despre aspectul ei, despre odoarele pe care le avea și erau folosite la sfintele slujbe le regăsim într-un protocol întocmit de către protopopul Vasilie Szilasi la data 29 aprilie 1846.
Biserica de lemn Bozies
Biserica este foarte veche, primul document care atestă existența ei menționează o reparație făcută la acoperișul de șindrilă în anul 1648. Biserica are hramul „Nașterea Maicii Domnului” (8 septembrie).
Biserica de lemn din Bungard, comuna Lechința, județul Bistrița-Năsăud datează din anul 1711[1] . Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie)
Biserica de lemn din Buza Cătun, comuna Chiochiș, județul Bistrița-Năsăud nu mai există. Biserica era construită la începutul secolului al XVII-lea, având însemnat anul 1601[1], fiind adusă din localitatea Iuș, în prezent Fântânele din județul Bistrița-Năsăud. Locul de proveniență al bisericii precum și momentul aducerii ei, anul 1897, au fost inscripționate pe o grindă a bisericii. Alte informații despre biserica de lemn din Buza Cătun le obținem din situațiile Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla care precizează ca moment al edificării bisericii anul 1906. La acel moment s-a realizat, probabil, o refacere sau o renovare mai substanțială. Avea hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil[2]. Locuitorii din Făgădauă, așa cum se numea mai demult localitatea au renovat biserica din lemn în anul 1927. Nu se cunoaște exact momentul demolării ei, dar vechea biserică a fost înlocuită de o nouă biserică de zid.
Biserica de lemn din Budacu de Jos
Nu se cunoaște exact anul construirii bisericii. Ea a fost adusă în Budacu de Jos în anul 1924 din localitatea Mureșenii Bârgăului. Are hramul „Schimbarea la Față”. Biserica nu este pictată și se află în stare de conservare. Credincioșii ortodocși folosesc Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, fosta biserică evanghelică, ce are o vechime de 450 de ani.
Biserica de lemn din Chiraleș se află din 1963 restaurată în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Din punct de vedere arhitectural biserica prezintă calități tehnice, formale și decorative ce o recomandă drept una dintre cele mai reprezentative dintre lăcașurile de lemn din Transilvania rămase din secolul 17. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-a-B-07461, ce cuprinde Muzeul Etnografic al Transilvaniei în ansamblul lui.
Biserica de lemn din Coasta se afla în satul cu același nume din comuna Șieu-Odorhei, județul Bistrița-Năsăud. Nu se cunoaste cu exactitate momentul în care biserica a fost demolată dar noua biserică a fost contruită, probabil, la începutul anilor '80. Biserica de lemn din Coasta a fost construită în anul 1902 conform Șematismului Episcopei Greco-Catolice de Cluj-Gherla din anul 1947. Starea bisericii la acel moment era considerată a fi una mijlocie. Hramul bisericii era "Sfântul Dumitru"[1]. Biserica a fost demolata in vara anului 1977 ,incepand imediat constructia celei noi.Finalizarea constructiei noului lacas de cult a fost posibila in anul 1981,cand s-a facut si sfintirea ei,prin efortul localnicilor,o mana de oameni inimosi si cu credinta in Dumnezeu.Preot paroh in toata aceasta perioada a fost parintele Bartos Ioan
Biserica de lemn din Comlod, comuna Milaș, județul Bistrița-Năsăud datează de la începutul secolului XIX[1] . Lăcașul de cult are hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”
Satul Comlod este așezat de o parte și de cealaltă a pârâului Comlod, de la care vine și numele satului. Primele date concrete care atestă existența satului datează din anul 1150. Documentar, însă, satul este amintit cu numele pentru prima dată într-un document în anul 1315 [2]. Și în acest sat se spune că ar fi existat o bisericuță în mijlocul cimitirului, care s-a dărâmat din cauza calamităților naturale, prin anul 1912. În anul 1915, credincioșii au cumpărat o biserică din lemn, pe care au adus-o în Comlod. Nu se cunosc date care să ateste că biserica a fost sfințită. Începând cu anul 1970, din cauza alunecărilor de teren, biserica se deteriorează foarte mult. De aceea s-a început ridicarea unei noi biserici, în mijlocul satului. Piatra de temelie a fost așezată în ziua de 20 octombrie 2002.Preoții care au slujit în parohia Orosfaia - filia Comlod, sunt următorii: preotul Ioan Miclea (1892-1922), preotul Ioan Budescu (1922-1924), preotul Ioan Brânzeu (1925-1941), preotul Iustin Moraru (1941-1960), preotul Dumitru Moldovan (1961-1968), preotul Ioan Hodean (1969-1975), preotul Ioan Cocolaș (1975-1978), preotul Maftei Țermure (1978-1994), preotul Dorel Moldovan (1994-1999) și preotul Teodor Silviu Cordovan începând cu 1 ianuarie 2000[2].
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Dobric, comuna Căianu Mic, județul Bistrița-Năsăud data din anul1680[1] . Lăcașul purta hramul „Sf.Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie), hram ce a fost preluat de noua biserică de zid, construită în anul 1902[2]. Conform monografiei scrisă de Kádár József la începutul secolului XX, biserica era folosită de comunitatea greco-catolică românească și era edificată în anul 1680. Biserica a fost sfințită în anul 1866 fiind închită Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Clopotul bisericii data din anul 1738.
Biserica de lemn din Dobricel, comuna Spermezeu, județul Bistrița-Năsăud datează din anul 1744[1] . Lăcașul are hramul „Sf.Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice, cod LMI BN-II-m-A-01647. Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Dobricel, ce datează din anul 1744, are un plan simplu: dreptunghiular, cu un pronaos cu intrarea pe latura de sud și un perete plin, cu trei laturi ce se îmbină în unghiuri drepte, prevăzut cu o ușă spre naos. Absida altarului este decroșată. Acoperișul de șindrilă, unitar, acoperă și porțiunile decroșate, sprijinindu-se la colțurile absidei altarului pe doi stâlpi și formând astfel două mici pridvoare. Deasupra pronaosului se ridică un turn cu baza pătrată, având o galerie deschisă, cu câte două arcade pe fiecare latură. Coiful înalt, dar proporțional față de restul construcției, are o bază de asemenea pătrată. Se remarcă, dintre elementele reprezentative, o mică fereastră semicirculară, tăiată în lățimea unei singure bârne și consolele în trepte ce susțin acoperișul la colțurile pronaosului și absidei altarului. Pe latura superioară a ancadramentului ușii de acces din pronaos spre naos, în cadrul unei inscripții din care au rămas fragmente, s-a păstrat intact anul construirii bisericii - 1744. Pronaosul tăvănit, naosul cu boltă semicilindrică și altarul de asemenea boltit semicilindric, dar ceva mai scund, au fost pictate, ca dovadă fiind cele câteva resturi de pânză fixate pe pereți. Din iconostas se mai păstrează ușile împărătești, el având o formă arhaică, doar cu două uși de acces în altar
Biserica de lemn din Domnești, comuna Mărișelu, județul Bistrița-Năsăud nu mai există. Ea a fost dezafectată în anul 1987. Lemnul din care era construită a fost atacat de o ciupercă, s-a încercat recondiționarea ei în 1982, fără succes. Biserica avea hramul „Sf.Arhangheli” și fusese construită în sec.XVIII, fiind transferată din Satu Nou. În prezent în satul Domnești se slujește în fosta biserică evanghelică, cumpărată de la sași și resfințită ca biserică ortodoxă.
Biserica de lemn din Dumbrava, comuna Livezile, județul Bistrița-Năsăud a fost construită în secolul XVIII. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”.
Biserica de lemn din Fântânele este o biserică-monument istoric, aflată în localitatea Fântânele, județul Bistrița-Năsăud, România.
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Gersa I se află în localitatea omonimă din județul Bistrița Năsăudși a fost construită în anul 1721. Biserica este dedicată Sf. Arhangheli Mihail și Gavril și se află pe noua listă a monumentelor istorice. Conform inscripției, biserica a fost ridicată în anul 1721.[1] Planul bisericii este compus din pronaos cu cinci laturi, naosul dreptunghiular iar în continuarea acestuia se află altarul decroșat, compus din trei laturi ce se îmbină în unghiuri drepte. Ușa de intrare cu latura de sus semicirculară, aflată pe partea de sud a bisericii, are un frumos decor sculptat.Acoperișul de șindrilă are deasupra pronaosului un turn cu baza pătrată. Turnul are o galerie cu o balustradă cu motive decorative tăiate în scândură. Galeria este deschisă prin câte două arcade înalte pe fiecare latură.Coiful de o formă aparte se îngustează brusc înălțându-se pe câțiva metri sub formă de săgeată.Ferestrele au fost lărgite, păstrându-se o fereastră veche la absida altarului.
Naosul are o boltă semicilindrică, întreg interiorul fiind vopsit după anii '60. Se păstrează în stare de conservare slabă, icoanele impărătești și icoanele prăznicare de la iconostasul cu trei uși din sec. XVIII-lea ca și numeroase icoane pe sticlă. Icoanele prăznicare sunt atribuite pictorului Toader Gherleanu iar icoana Bunul Păstor este realizată de Vasilică din Cătina, care are o replică identică la Petriș, comuna Cetate, județul Bistrița Năsăud.
Biserica de lemn din Gledin, comuna Monor, județul Bistrița-Năsăud nu mai există. Tradiția locală păstrează amintirea a doua biserici de lemn ce au existat succesiv în cimitirul vechi al satului. Despre ultima biserică de lemn se cunoaște faptul că a fost edificată în anul 1853, în vremea păstoririi preotului Grigore Bruta și a fost sființită la 20 noiembrie 1871[1], în vremea păstoririi preotului Avram Harșianu. Ea a fost înlocuită în anul 1987 de noua biserică de zid, ce a fost sființită în anul 1998 de IPS Bartolomeu. A mai existat o primă bisercă ce a fost clădită pe vârful cel mai înalt al dealului cimitirului vechi, prin anul 925. Se spune că aceasta avea bârne groase din stejar, era acoperită cu dranițe, pregătite din despicături subțiri de brad [2]. Mai prezenta un turn din ce în ce mai subțiat, pe al cărui vârf prelungit stătea neclintită crucea de lemn. În această biserică s-a făcut serviciu divin aproape 300 de ani, moment ce coincide se pare cu refugiul temporar al locuitorilor în Gledinel, urmare a năvălirilor barbare, revenirea fiind forțată de colonizarea sașilor în Batoș.
Vechea biserică greco-catolică din Măgurele
Cu precizie, vechimea satului Măgurele nu se cunoaște, totuși rezultă că în anul 1871 atât Nușfalău (Mărișelu), cât și Cucuteni pe Șieu, cum s-a numit satul Măgurele pe atunci, a fost dat de regele Ungariei unui nobil pentru faptele sale de vitejie în luptele cu tătarii. Mai târziu de tot se pomenește de unele procese care se duceau de conducerea satului și primarul orașului Bistrița pentru moara din sat. În unele documente istorice de la jumătatea secolului XIV-lea se mai arată că satul Măgurele făcuse parte din Domeniile Feudalilor de la Archiud și Domnești, spre deosebire de satele din jur, Mărișelu și Sântioana, care pe la jumătatea sec. al XVIII-lea au intrat în componența celor 44 de comune care au format Regimentul II Grăniceresc cu sediul la Năsăud, iar satul Măgurele a rămas pe mai departe în satele de iobăgie, neputând să se bucure de situația satelor vecine.
Vechea biserică greco-catolică de lemn din Manic
Biserica a fost ridicată pe actualul amplasament în anul 1901. Conform tradiției orale este însă o biserică „călătoare”, adusă din Maramureș. Biserica a aparținut cultului greco-catolic până în 1948 când în urma interzicerii cultului unit și a exproprierii tuturor bunurilor acestuia datorită prigoanei comuniste, biserica a fost luată de către ortodocși. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”.
Biserica de lemn din Moruț
Biserica de lemn din Orosfaia, comuna Milaș, județul Bistrița-Năsăud a fost construită în anul 1926. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Orosfaia este un sat românesc, așezat la marginea câmpiei, cu case răzlețe din pământ, bârne și cărămidă. Satul este amintit pentru prima dată în anul 1335[1]. Se amintește de o biserică de lemn mai veche, care ar fi fost construită prin anul 1700 în dealul cimitirului și care a dăinuit până în anul 1912, când a fost dărâmată de o furtună puternică. Între anii 1912-1926 serviciile religioase se săvârșeau într-o casă, iar între anii 1926-1927 se ridică un nou lăcaș de rugăciune.
Stilul bisericii este bizantin; se remarcă prin dimensiunile foarte mari pentru o biserică de lemn. Este tencuită atât în interior, cât și exterior. Noua biserică a fost binecuvântată la 21 noiembrie 1927 de dr. Iuliu Florian, Canonic Mitropolitan și a fost sfințită în ziua de 6 iunie 1936, sâmbăta, de către dr. Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic al Clujului și Gherlei. La slujba sfințirii au luat parte 20 de preoți, printre care amintim pe preotul Aron Ignat din Ocnița, preotul Ioan Morariu din Pintic, preotul Emil Stanislav din Șopteriu, preotul Gavril Covăsan din Sfântu, preotul Teofil Hossu din Milaș, preotul Dionisiu Decei - protopop districtual. Între anii 1978-1982, biserica este reparată și pictată din nou, fiind resfințită în ziua de duminică, 29 mai 1983, de către episcopul ortodox P.S.S Iustinian Chira Maramureșanul, înconjurat de un numeros sobor de preoți[2]
Biserica de lemn din Păltineasa, comuna Spermezeu, județul Bistrița-Năsăud a fost construită în secolul XVIII.
Situat pe o vale îngustă între Spermezeu, Perișor și Dumbrăvița, satul Păltineasa ascunde pe o mică colină biserica de lemn a cărei datare nu o cunoaștem, dar care s-ar putea afla, încrustată, pe una din bârnele pereților ce au fost tencuiți. Bătrânii satului susțin că biserica ar fi fost ridicată de meșteri din Idieciu, o localitate din apropiere și datează probabil din secolul al XVIII-lea. Construcția are un caracter arhaic. Planul derivă direct din casa de lemn țărănească, altarul fiind în continuarea pereților dreptunghiului format de naos și pronaos. Absida este construită din patru laturi, formând o muchie în centru și trădând intenția de a fi rotunjită, element mai rar întâlnit la construcțiile de lemn. Intrarea se face pe latura de sud în pronaosul tăvănit și care a fost despărțit de naos printr-un perete plin în care s-au tăiat deschideri. Naosul este boltit semicilindric, iar în continuare se intră în absida altarului doar prin două uși, un alt element arhaic. Deasupra pronaosului, pe o bază pătrată, se înalță un turn mic, proporționat față de restul construcției, având o galerie în rezalit, cu câte două arcade pe fiecare latură, sprijinind un coif piramidal pe un plan de asemenea pătrat[1].
Biserica de lemn din Petriș este un monument istoric din județul Bistrița-Năsăud
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Poiana Ilvei ce se afla în cimitirul satului, în locul numit Secătura Guzului a fost folosită de sătenii din Poiana Ilvei până la data 20 mai 1904 când a fost demolată și transportată cu 27 de care spre localitatea Mijlocenii Bârgăului ca de aici să fie dusă mai departe, în satul Țentea de lângăChiochiș, căruia i-a fost donată[1]. Vechea biserică de lemn a fost construită în anul 1762 și a fost înlocuită de actuala biserică de zid, greco-catolică, sființită în anul 1903[2].
Biserica de lemn din Prundu Bârgăului
După mărturiile bătrânilor satului, biserica de lemn din Prundu Bârgăului se afla în locul numit „Secu”. A fost foloosită până la edificarea unei biserici noi, cu hramul „Sfântul Nicolae”, biserică construită din piatră șicărămidă, prin contribuția benevolă a populației și cu ajutorul „fondurilor grănicerești”, după mărturiile credincioșilor și înscripției care se găsește pe fațadă și care menționează scurt: construită în 1837, renovată în 1879, zugrăvită în exterior în 1973.
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Runcu Salvei, comuna Runcu Salvei, județul Bistrița-Năsăud datează din anul 1757[1] . Lăcașul are hramul „Sf.Arhangheli Mihail și Gavril” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice,
Biserica de lemn din Sălcuța, comuna Sânmihaiu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud datează din sec.XVIII[1] . Lăcașul are hramul „Sf.Arhangheli Mihail și Gavriil” și figurează pe lista monumentelor istorice
Biserica de lemn din Sărata, municipiul Bistrița, județul Bistrița-Năsăud datează din anul 1755 [1].Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”
Biserica de lemn „Buna Vestire" din Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul XVIII.
Biserica de lemn din Sângeorzu Nou, comuna Lechința, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul XVIII[1].Lăcașul are hramul „Sf.Cuvioasă Paraschiva” și figurează pe lista monumentelor istorice
Vechea biserică greco-catolică din Sebiș se afla în satul cu același nume din comuna Șieuț, județul Bistrița-Năsăud. Nu se cunoaste cu exactitate momentul în care biserica a fost demolată dar noua biserică a fost contruită la începutul secolului XX.
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Șieu Sfântu, comuna Șintereag, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul XVIII[1] . Lăcașul are hramul „Sf.Dumitru”
Biserica de lemn din Silivașu de Câmpie, comuna Silivașu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul XVII (1662). Lăcașul are hramul „Cuvioasa Paraschiva”
Biserica greco-catolică „Nașterea Fecioarei Maria” din Spermezeu, comuna Spermezeu, județul Bistrița-Năsăuddatează din anul 1712[1] .
Biserica de lemn din Strugureni, comuna Chiochiș, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul XVIII[1] . Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Suplai, comuna Zagra, județul Bistrița-Năsăud datează din anul 1711[1] . Lăcașul are hramul „Sf.Arhangheli Mihail și Gavril”
Biserica de lemn din Șopteriu, comuna Urmeniș, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul al XVIII-lea (cca1798). Lăcașul are hramul „Adormirea Maicii Domnului”
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Târlișua a fost folosită de credincioșii din sat până în perioada interbelică. Momentul edificării ei nu se cunoaște cu exactitate. Vechea biserică de lemn a fost înlocuită cu o nouă biserică de zid, greco-catolică, ridicată în anul 1936[1]. Hramul bisericii era "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"[2]. După construirea noii biserici, vechea biserică a fost demolată, lemnele fiind vândute unor săteni care le-au utilizat la construcția unor anexe gospodărești. În urma inundațiilor care au afectat satul Târlișua în anul 2006, aceste anexe au fost distruse[3].
Biserica de lemn din Țagu este folosită de mica comunitate reformată maghiară din localitatea Țagu, comuna Budești, județul Bistrița-Năsăud. Momentul construcției bisericii nu este exact cunoscut de localnici, unele surse precizează anul1950[1] ca fiind anul edificării bisericii. Pe de altă parte, localnicii o țin minte "tot așa, încă de pe vremea copilăriei", fapt ce ne poate conduce la concluzia că biserica a fost construită înainte de anul 1950.
Biserica de lemn din Țăgșoru a fost adusă din localitatea apropiată Sărmășel, județul Mureș. Biserica din satul Țăgșor apare în documente ca fiind construită încă din secolul XVI. Este una dintre bisericile de lemn „călătoare” ridicată inițial în satul Pogăceaua din actualul județ Mureș. De acolo a fost mutată în Sărmășel-sat. În anul1958 a fost adusă ca donație din Sărmășel în Țăgșor. În Țăgșor a existat o veche biserică de lemn greco-catolică, care a fost dărâmată și a cărei masă de altar se poate vedea în fața intrării bisericii, actualul lăcaș de cult fiind așezat aproape pe vechiul amplasament. În anul 1982 se finaliza pictarea pe interior a bisericii, dar și sfințirea oficială de către P.S. Iustinian Maramureșeanul. În perioada 1985-1996 slujba religioasă se oficia în regim de filie, periodic, de către preotul paroh al localității Țagu, Ioan Ciocin, de care aparținea. Parohia Ortodoxă Țăgșor a luat ființă odată cu numirea de către I.P.S. Bartolomeu Anania a preotului Simion Birou la 1 septembrie 1996.În 1985 au avut lucrări de renovare; s-a păstrat parțial structura de lemn care a fost tencuită. A fost repictat iconostasul de lemn și apoi resfințit de către P.S. Vasile Someșanul (care se afla în acel moment la prima sa slujbă în calitate deepiscop)
Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Țigău, comuna Lechința, județul Bistrița-Năsăud datează din anul1706[1].Lăcașul are hramul „Sf.Cuvioasă Paraschiva” (14 octombrie) și figurează pe lista monumentelor istorice,
Biserica de lemn din Vermeș a fost construită în jurul anului 1700 în localitatea Miceștii de Câmpie. În anul1904, după ce sătenii din Micești și-au construit o nouă biserică de zid, biserica veche de lemn din fața noului lăcaș de cult, a fost donată credincioșilor ortodocși din satul Vermeș.
Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Zagra, județul Bistrița-Năsăud datează din anul 1698[1]. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice, cod LMI BN-II-m-A-01729. Vechea bisericuță de lemn a fost adusă în Zagra în anul 1789 din satul Perișor.
Biserica de lemn din Zoreni, comuna Sânmihaiu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud a fost ridicată la începutul secolului trecut (sfințită în 1910). Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și nu figurează pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica are o structură de rezistență destul de precară, în ea nu se mai slujește, pentru nevoile comunității fiind ridicată o biserică nouă prin eforturile preotului paroh Pop Alexandru. Biserica nouă a fost terminată în anul 2008 și are hramul „Nașterea Maicii Domnului”.






Judetul Bistrita-Nasaud

Bistrița-Năsăud a fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (din raioanele Bistrița și Năsăud). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Năsăud (interbelic), respectiv din Comitatul Bistrița-Năsăud (antebelic). Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Bistrița. Județul este împărțit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu, 4 orașe și 58 de comune cu 235 de sate.

Contact

CJ Bistrita-Nasaud
Piata Petru Rares nr.1
Romania

Telefon

+40 (263) 213-657
+40 (263) 215-503

090519
Astazi
Ieri
Saptamina aceasta
Saptamana trecuta
Luna aceasta
Toate zilele
164
160
453
88957
3528
90519

Your IP: 54.158.199.217
2018-09-25 22:59