random_image2.jpg

Bistriţa-Năsăud deține o foarte bogată şi variată zestre turistică, o rețea de obiective culturale și naturale care animă teritoriul și îl mobilizează în circuite turistice tematice diversificate și atrăgătoare pentru toate exigențele.

Obiective turistice culturale materiale
Oraşul Bistriţa păstrează azi monumente de arhitectură, situri arheologice şi monumente sculpturale din care 54 de interes naţional/internaţional şi 145 de interes local. Între acestea Biserica Evanghelică C.A. din Piaţa Centrală este cel mai reprezentativ simbol arhitectural al oraşului.

Staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Sângeorz-Băi a fost atestată documentar din anul 1245 și din anul 1770 este consemnată pe harta Imperiului Austro-Ungar de către oficialitățile de la Viena ca localitate bogată în ape minerale cu proprietăți curative excepționale. Turismul balnear este o componentă a vieții locale din prima jumătate a secolului al IX-lea. Farmecul stațiunii și valoarea patrimoniului construit urmează să constituie subiectul unui proces de înregistrare în inventarul de patrimoniu de arhitectură și urbanistic național.

Complexul Muzeal Bistrita-NasaudÎn județ funcționează 19 muzee. Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud este format din 10 secții fără personalitate juridică subordonate: Muzeul Bistrița, Muzeul Grăniceresc Năsăudean, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi, Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu”, Muzeul Memorial „George Coșbuc”, Muzeul Memorial „Ion Pop Reteganul”, Muzeul „Casa Săsească” Livezile, Muzeul „Cuibul Visurilor” Maieru, Muzeul etnografic și al mineritului rodnean, Muzeul literar și memorial „Teodor Tanco”. Pe lângă acestea, 9 puncte muzeale sătești povestesc despre tradițiile locale din diverse zone ale județului. Bibliotecile din județ în număr de 160 oferă cititorilor din comunitățile locale peste 1.500.000 de volume de cărți și reviste.
Artiștii plastici își pot expune lucrările în 3 galerii de artă. Tot aici sunt găzduite expoziții itinerante de mare valoare care atrag profesioniștii și amatorii deopotrivă și formează gustul pentru artă al comunităților.
În județul Bistrița-Năsăud, în anul 2012, erau luate în evidenţă 765 monumente istorice: 380 situri arheologice, 367 monumente de arhitectură, 11 monumente de for public şi 7 monumente memoriale şi funerare.
Un număr de 15 castele și cetăți alcătuiesc o frumoasă rețea: castelele Hye din Ilișua, Lázár Imre din Sărata, Rákóczi din Șieu-Măgheruș, Torma din Cristeștii Ciceului, Wesselenyi din Chiochiș, Haller din Matei, Teleki din Comlod, Teleki din Posmuș, Bánffy din Urmeniș, Bethlen din Arcalia, Bethlen din Beclean, Bethlen din Cristur-Șieu, Fekete din Șieu-Odorhei, cetățile Bistriței și Ciceului.

Satele adăpostesc comori de arhitectură tradițională și lucrări de artă, echipamente de tehnologie rurală pentru activități economice specifice care reconstituie parcursul și bogăția istoriei locului.
Numeroasele obiective istorice, religioase și memoriale, multe dintre ele cu valoare unicat şi cu o încărcătură culturală deosebită, precum Biserica Evanghelică C.A. din mijlocul burgului şi Biserica Ortodoxă (Fostă biserică minorită) din Bistriţa, Turnul Dogarilor, Muzeul de sub Poartă, Casa Memorială „George Coşbuc”, Muzeul Grăniceresc sau ruinele unor construcţii. Aceste aşezămintele te invită să descoperi o parte din istoria, cultura şi viaţa religioasă a locuitorilor acestei zone.

Obiective turistice culturale imateriale
Tezaurul folcloric impresionează prin bogăţie şi diversitate. Se păstrează vii tiparele arhaice în arta poetică şi linia melodică. Bistriţa-Năsăud constituie o zonă etnografică de excepţie în spaţiul românesc prin valorile folclorice, ale artei populare de înaltă măiestrie şi rafinament care se moştenesc nealterate de milenii.
Comunitățile de pe cuprinsul judeţului sunt animate de o fabuloasă sumă de datini, obiceiuri şi tradiţii care s-au păstrat aproape neschimbate din vremuri străvechi, cum sunt: „Înstruţatul boului”, „Corbeanca”, „Călușarii”, „Șezatoarea la Leșu”, „Claca”, „Obiceiul cununii”, „Aldămaşul”, „Banda Jianului”, etc.. Vechile rituri, actele ceremoniale şi manifestările spectaculoase se îmbină în evenimente de o frumusețe unică.
Păstrarea obiceiurilor și transferul către tinerele generații sunt asumate de o suită de ansambluri folclorice. Dintre acestea Ansamblul Codrișorul înfiinţat în 1969 la Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa este câștigător al marelui premiu „Colierul de Aur”, la Dijon, în Franţa (1985) şi al multor alte premii naţionale şi internaţionale.
Bucătăria tradiţională, deosebit de gustoasă, este puţin pusă în valoare în restaurantele din regiune, însă este încă bine păstrată. Printre cele mai apreciate produse tradiționale și culturale sunt: Brânza de bărbânţă şi laptele acru, cașcavalul afumat și slănina fiartă din Zagra, laptele crud de oaie şi brânza frământată de oaie, Povila de Bârgău, țuica si rachiurile de prune și alte fructe, zacusca cu ciuperci, murăturile diverse, belezdruga, tocăniţele, sarmalele locale, cozonacii şi multe altele bunătăți care dau și gust specificului diverselor zone ale județului.

Obiective turistice naturale
Teritoriul Judeţului Bistriţa-Năsăud este o operă de artă a naturii. Frumusețea și valoarea de patrimoniu a reliefului, peisajului, structurilor morfologice și vegetale, sunt organizate și ocrotite într-o rețea densă de arii protejate, parcuri naţionale, monumente ale naturii:
Rezervația Comarnic din Munții Călimanii de Nord se remarcă prin Piatra Corbului la Budacul de Sus, locul fosilier Râpa Mare, Râpa Verde la Budacul de Sus, Piatra Cușmei;
În Munții Călimani între Varful Calu și Piatra lui Orban se găsesc Cușma, Crovul de la Larion, Masivul de sare de la Sărăţel-Domnești, Râpa cu păpuşi la Domneşti, Vulcanii noroioşi La Gloduri, Poiana cu Narcise la Mogoşeni, Valea Repedea;
Parcuri și rezervații: Parcul Național Munții Rodnei, Rezervația științifică Ineu-Lala, Rezervația științifica Pietrosul Mare;
Monumente ale naturii: Poiana cu Narcise de pe Masivul Saca din Valea Vinului, Carstul din Dealul Popii din Valea Vinului, Stânca Iedului din Bujdeie, Pădurea Posmuș (Stejarul secular din Posmuș), La Sărătura în Blăjenii de Jos, Piatra Fântânele în satul Piatra Fântânele din Munții Bârgăului, Tăul Zanelor (M-ții Călimani) în Colibița, Lacul Colibița, Lacul Cetatele (Taul Căianului) din Căianu Mare, Izvoarele Mihăiesei, Peștera Tăușoare, Peştera Măglei, Peştera Cobășel, Peştera Jgheabul lui Zalion, Baia lui Schneider, Peştera Grota Zânelor, Lacul Lala Mara, Lacul Lala Mic, Lacul Billa, Lacul Zagra (Tăul lui Alac).

Judetul Bistrita-Nasaud

Bistrița-Năsăud a fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (din raioanele Bistrița și Năsăud). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Năsăud (interbelic), respectiv din Comitatul Bistrița-Năsăud (antebelic). Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Bistrița. Județul este împărțit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu, 4 orașe și 58 de comune cu 235 de sate.

Contact

CJ Bistrita-Nasaud
Piata Petru Rares nr.1
Romania

Telefon

+40 (263) 213-657
+40 (263) 215-503

098885
Astazi
Ieri
Saptamina aceasta
Saptamana trecuta
Luna aceasta
Toate zilele
193
210
815
96879
2478
98885

Your IP: 54.221.9.6
2018-11-15 16:55